Dinamica Superior-Inferior și Discriminarea

© celestekgodwin.ro
Cuprinsul este închis, pentru a-l deschide apasă pe comutatorul alb din dreapta sus.

DISCRIMINARE = transformarea cuiva în criminal

M-am simțit toată viața mea ca o minoritate, ca ceva pus la zid, încarcerat de lume și de privirile celorlalți, mereu încercând să fiu mai bună, mai cuminte, poate doar doar voi îmblânzi pe ceilalți. Toate acestea în principal din cauza modului în care gândesc și simt. Atunci când unii oameni decretă că sunt superiori, așa cum se întâmplă în multe locuri în societatea noastră, cei inferiori se simt complet fără sens, încarcerați fără motiv, cu o furie internă ce poate răzbucni în violență.

De obicei acei oameni inferiori simt că nu au nici o putere în fața celor superiori, care au de obicei alte drepturi decât aceștia, drepturi vizibile sau invizibile. Câteodată cei superiori se pot simți stăpâni asupra celorlalți și astfel ceilalți devin sclavi.

Cu tot ce voi spune mai jos se prea poate să ating puncte foarte dureroase, unele idei au fost șocante pentru mine, la vremea când le-am aflat. Deși există intuiție asupra lor, când vezi ca și realitate este un pic diferit. Vă invit să citiți cu calm și înțelegere, cu deschidere și detașare.

PERSPECTIVA SUPERIORULUI

Există diferite grade de superioritate, de la cele mai blânde până la cele foarte crude și criminale.

La gradul blând, aceștia se comportă cât de cât ok cu oamenii inferiori și poate au milă și ceva înțelegere, dar tot se simt îndreptățiți să-i desconsidere în anumite privințe și poate chiar să-i considere proști. Acești superiori admiră pe inferiori și strădania lor dar pe undeva îi subminează spunând “așa sunt ei mai înceți la minte” și încearcă să-și demonstreze superioritatea prin tot felul de metode. Le place competiția și sunt de multe ori, în limitele conceptului acesta, considerați buni conducători sau modele de urmat pentru grupul lor.

La acest nivel superiorii pot să încerce să-i ajute pe inferiori, să se poziționeze prin ajutor într-o poziție de superioritate din care pot cere anumite favoruri pe care ei cred că le merită. Aici se află și anumite persoane în căutare de spiritualitate și este un pas de învățare valoros.

La gradul mediu, aceștia se comportă pasiv-agresiv, prin învăluire și înșelăciune, lăudând pe cei inferiori dar înțepând pe la spatele lor și înjurându-i. Acești superiori folosesc oamenii inferiori pe post de lucrători și câteodată le oferă recompense pentru o treabă bine făcută.

La acest nivel superiorii sunt în conflict cu inferiorii și au o atitudine de scârbă mascată. Superiorii își creează multe avantaje prin care îi pot menține pe ceilalți la gradul inferior în timp ce aparent încearcă să-i ajute. Acești superiori își creează un statut superior celorlalți, prin putere, resurse sau poziție în societate. Aceștia găsesc un mod prin care să aibă cumva o putere asupra celorlalți, și pot fi în orice domeniu - televiziune, medicină, profesori, educatori, guru, șefi de instituții, bancheri și cercetători de exemplu. De obicei au mare mândrie față de ceea ce fac.

La un grad înalt de superioritate aceștia nu mai discută cu inferiorii, nici nu mai își bat capul de viața lor și pur și simplu nu le pasă de ei sub nici o formă. Aceste ființe de obicei stau departe de viața curentă și au un fel de societate separată de restul, iar numărul lor este redus. În acest caz, inferiorii sunt considerați niște resurse, pioni de mutat pe tablă, sclavi, muritori de rând sau animale, iar toate celelalte grade de superiori pentru ei nu există - toți sunt inferiori sau resurse. Statutul de om al inferiorilor este negat aproape complet și aceștia cer obediență maximă din partea lor sau spun că vor face cu ei tot ce vor.

Putem vedea această autoritate maximă asupra vieții unui om și în vorbele părinților “Eu te-am făcut eu te omor”. În aceste vorbe se exprimă deținerea absolută a puterii asupra unui alt om și dispariția totală a drepturilor fundamentale a acelui om precum și starea sa naturală de a fi o ființă suverană.

La nivele înalte, superiorii se simt ca și cum ar fi niște zeități care au drepturi absolute sau aproape absolute, depinde de rangul lor. Aici ierarhia este foarte strictă, ordinea este absolută. La un nivel mediu obscur, cel care iese din structură este rezolvat imediat prin execuție.

La nivelele înalte, superiorii au la dispoziție toate resursele umane și le folosesc spre folosul lor propriu, fără scuze și regrete, pur și simplu se simt îndreptățiți să o facă. Atunci când se uită la cei inferiori, au o stare de a se uita la o turmă de oi sau o adunătură de găini.

Am să vă explic folosind găinile. Găinile stau singure pe lângă casa omului și vin deoarece se simt îngrijite și li se oferă mâncare. Eventual, ele se obișnuiesc și să stea într-un țarc sau spațiu închis fără să dorească să evadeze. Cele care încearcă să iasă sunt primite cu mare agresiune, jumulite cu pene scoase sunt trimise înapoi pentru a vedea celelalte ce se întâmplă dacă vor să iasă afară. O altă opțiune este execuția, deci cele care încearcă să iasă sunt omorâte. Unele găini sunt preferatele stăpânilor și deci sunt privilegiate, poate sunt lăsate în grădină să se plimbe sau sunt tratate altfel. Aceste găini privilegiate pot trăi mai mult decât celelalte care nu sunt. Găinile nu au habar ce se întâmplă și de multe ori se simt în siguranță într-un loc în care de fapt sunt crescute pentru a fi mâncate rapid și nu au vreo libertate de a explora lumea și mediul înconjurător, de a interacționa cu multe alte viețuitoare. Aceasta este o analogie pentru a înțelege ceva, nu înseamnă că suntem găini :) .

Un alt apelativ folosit la acest nivel pentru oamenii inferiori sunt “Morții” sau “Muritorii de rând”. Îi numesc așa pe inferiori deoarece din punctul lor de vedere nu își folosesc capacitățile, sunt deconectați de ceea ce vor și nu înțeleg ce li se întâmplă și pe ce lume trăiesc. Superiorii se consideră extrem de inteligenți, de multe ori foarte dezvoltați spiritual și consideră că au trecut peste emoții și le-au cucerit, astfel nu îi mai deranjează.

Superiorii consideră că nu mai pot fi manipulați deoarece și-au pierdut atașamentele umane, iubirea de semeni, empatia și nu mai au puncte de vulnerabilitate de acest gen. Aceștia consideră statutul lor mai presus de cel uman și consideră pe ceilalți fără valoare, animale.

Deoarece îi consideră pe inferiori de acest gen, simt că au drepturi totale peste viața lor, drept de moarte și viață. Practic au impresia că sunt un Dumnezeu, un Dumnezeu în imaginea lor separatistă, un intermediar care cere tribut de la fiecare, în sânge și muncă.

Deoarece se cred așa, impun, cer și obligă, dau reguli și scriu structuri după care ceilalți să trăiască, fie că vor, fie că nu. Exploatează la maxim și consumă, pun pe ceilalți în poziții care îi incriminează și comit acte criminale în numele lor. Se servesc de manipulări la scară largă, ce au nevoie doar de un concept simplu, doar de câteva cuvinte, pentru a schimba comportamentul maselor.

Legile pe care le fac pentru ceilalți nu se aplică lor, ci sunt făcute să-i protejeze. Legile îi leagă pe ceilalți și îi constrâng, de aceea actul de a alege conștient și suveran este a-lege, în afara legii acestora.

Când acești superiori spun ceva, inferiorii execută și nu cercetează. Iar cei care cercetează sunt linșați mediatic, distruși la caracter, manipulați să renunțe sau chiar sinuciși - precum găinile acelea.

Aceștia au un curaj și o încredere alimentată de poziție și au învățat să se protejeze cât pot de bine.

Puterea acestor superiori este egală cu puterea de obediență a inferiorilor. Din acestă cauză, se promovează masiv obediența și se pedepsesc nonconformiștii. Se manipulează în toate modurile mental-emoțional pentru a face acest concept acceptabil pentru inferiori, și aceștia simt că nu se supun propriului suflet când nu se supun superiorilor.

Pentru inferiori gradul de obediență este corelat cu gradul de privilegii. Cu cât un inferior este mai obedient, cu atât este mai plăcut de superiori și acceptat să stea printre ei, să se joace prin curtea lor. Sistemele de societate create de superiori sunt bazate pe a insufla obediență față de ei, adică slăvire și dedicație, servire necondiționată. Sistemul școlar de exemplu, instruirea în armată, sunt create pentru a premia obediența, lipsa de gândire și supunerea.

Aceștia se folosesc de concepte inocente și benefice schimbându-le sensul și semnificația și apoi susținându-le în conștiința umană pentru a manipula fără a fi văzuți, precum servirea față de întreg și față de UNU. UNU pentru acești superiori sunt chiar aceștia, deoarece după cum am explicat mai sus, se cred Dumnezeu. Râd când văd cum mulți doresc să fie în serviciu față de UNU, și vor ca cineva să le dea sau să le ofere o misiune. Folosesc aceste idei pentru a coopta și a le da oamenilor o misiune prin mesaje sau idei care îi mențin într-o stare de pasivitate și lipsă de putere. Putem vedea această idee în mesaje ce amenință cu eu mai știu ce apocalipsă, dar nu explică faptul că este doar o posibilitate și că este nevoie de alegere, practic mențin ideea că nu ai vreo alegere și trebuie să te supui cumva și să te pregătești de doom’s day.

De-asemenea mențin ideea că ai venit aici să participi la un război sau la o uniune ce are nevoie de calamități ca să fie înfăptuită și ești cumva special. Folosesc mult această idee de special, deoarece special este asociat cu dezbinarea între omeni. Dacă tu ești special atunci ceilalți nu mai sunt și ai acceptat un concept de superioritate care acum lucrează pentru a propaga înțelegerile superiorilor.

UNU pentru ei înseamnă unul deasupra tuturor, înseamnă ierarhie strictă și dominare a unui grup cu atribute dumnezeiești care decide pentru toți.

Superiorii se cred mai presus de natură și o consideră ceva de exploatat pentru scopurile lor. Aceștia dețin multe cunoștințe interzise inferiorilor și pentru asta se cred foarte deștepți, au impresia că știu întotdeauna ce e mai bine pentru ceilalți. Mențin cenzura cât se poate deoarece dacă toți ar avea informațiile lor toată această poveste s-ar schimba, sau ar fi greu de controlat. Consideră controlul strict al celorlalți o necesitate pentru menținerea ordinii și disciplinei.

Acești superiori nu prea mai au empatie, deoarece cred că este o vulnerabilitate prin care pot fi manipulați să facă anumite lucruri și se dezic de mamă, tată sau apartenența de gen. Pentru acești oameni totul este o carceră, planul sufletului este o carceră și trebuie neapărat combătut, corpul lor este o carceră de care trebuie să scape. Deoarece nu prea mai simt nimic singurele acțiuni care îi mai satisfac și îi ajută să simtă ceva sunt atrocitățile.

Superiorii doresc libertate absolută de orice, libertate față de suflet și spirit, pe care le consideră ca niște părinți ce îi obligă, libertate față de corp, pe care îl consideră ceva greoi și inutil ce îi limitează și îi subminează, libertate față de iubire care îi strânge, libertate de genul/sexul corpului deoarece îi limitează, libertate față de planetă și natură deoarece este incontrolabilă… și așa mai departe.

Aceștia vor libertate de ființa lor, care de fapt înseamnă distrugere. Nu recunosc că au ales drumul sufletului ci au impresia că le-a fost impus, așa că ei impun calea celorlalți. Nu recunosc că eu ales viața și corpul lor, ci cred că le-a fost impus și astfel impun celorlalți cum să-și trăiască viața și ce să facă cu corpul lor, nu recunosc faptul că fac parte din natură și aceasta face parte din ei, ci consideră aceste conexiuni manipulatoare și vor să scape de ele, nu recunosc legile universului ci vor să-și facă legi separate de acesta, nu recunosc sursa a tot ceea ce este și au impresia că au fost creați fără voia lor și vor să renască într-un corp făcut de ei, cu legi făcute de ei, cu un mediu făcut de ei -» corp cyborg sau artificial, legi artificiale și mediu artificial - nave sau alte construcții.

PERSPECTIVA INFERIORULUI

Și inferiorii sunt în diferite grade.

Gradul blând de inferior este acela unde te simți inadecvat în această societate, unde nu te potrivești și simți că e ceva în neregulă, unde te înfrunți dar simți lipsă de putere, unde te cerți și te izolezi de ceilalți deoarece nu vibrează în spectrul tău. Aici există multă confuzie, ființele pot să se întrebe cum au ajuns în această situație și dizlocarea se simte clar, dar în acelați timp simt că nu pot face mai nimic. Există acțiuni dar nu sunt sprijinite de încredere și ajung în demoralizare proprie.

Acești oameni au mari dificultăți în a se înțelege cu ceilalți și caută să se dezvolte spiritual dar nu au ajuns la o stabilitate interioară și recunoaștere a propriei puteri. Aici avem mulți oameni preocupați de a schimba ceea ce se întâmplă și preocupați de spiritualitate. De-asemenea, aici există și o parte din mișcările de adevăr sau anumite acțiuni umanitare și de eliberare.

Aici ajung și multe suflete noi sau mai evoluate, când vin aici, deoarece lipsa de iubire a spațiului este câteodată șocantă și demoralizează, iar programarea din copilărie creează o separare și o personalitate care poate avea multe confuzii, îndoieli asupra propriei voci și traume trecute sau prezente.

Gradul mediu de inferior este acela unde știi că-i ceva ciudat pe aici dar nu crezi și încerci să-ți creezi o lume imaginară în care să trăiești. Aici încerci să justifici acțiunile care sunt în detrimentul tău și să scornești explicații pentru a justifica abuzurile. În acest loc există o voce interioară care poate să aducă multe întrebări dar nu sunt luate în seamă, mergând înainte cu programările și cu dorința de a avea o viață liniștită. “Asta este, mergem înainte cum o fi, sperăm de mai bine.”

Aceste ființe încearcă să schimbe lucrurile care în mod personal le afectează viața curentă, micile neajunsuri, dar uită de atmosfera generală. Aceștia își dau responsabilitatea de a se conduce altora și autoritatea personală este foarte scăzută sau bazată pe orgoliu. Se simt bine copiind ceea ce fac ceilalți sau fiind obedienți și primind premii. Se simt bine să câștige și pot avea preocupări de a aduna bogății sau a avea acces la plăcere.

Pot avea multe întrebări dar nu caută îndeajuns de mult pentru a ajunge la o concluzie proprie ci de obicei rămân în a asculta de unii sau de alții. O parte din aceștia ajung la anumite concluzii proprii dar le ignoră sau încearcă să găsească alte justificări pentru a le da la o parte. În acest nivel se stă pe o margine și se judecă foarte mult. Aici există multe acțiuni de îmbunătățire a societății dar folosind gândirea oferită de sistem.

În această categorie sunt mulți oameni cu dorințe genuine de a fi de ajutor, iubitori și binevoitori, dar faptul că nu văd contextul general îi face să stea în bula lor de protecție.

Gradul înalt de inferioritate este omul foarte bine integrat în sistem, ce pune preț pe obediență și control, care face ce i se spune și este mândru de asta și de toate avantajele pe care le poate dobândi. În acest caz acești oameni nu mai au autoritate proprie dar au impresia că au ceva autoritate asupra celorlalți, depinde de funcția lor.

Aceștia sunt în stare să își omoare semenii din diferite motive, și se simt cu onoare să îndeplinească această muncă. În trecut se insufla această idee prin omorârea ereticilor sau vrăjitoarelor, unde prin justificări credibile s-au convins oameni să devină arma de ucidere în masă a celorlalți. Justificările sunt mereu create astfel încât să li se inducă credința că ceilalți oameni sunt un pericol și trebuie exterminați și că ceea ce fac este pentru binele societății.

Aceștia cred în bunele intenții ale tuturor și în ierarhia strictă. Acești oameni își doresc o viață bună și liniștită și să existe ordine. Orice dezordine este aproape de neacceptat pentru aceștia deoarece se simt fără control.

Aceștia cred că în general societatea este ok dar există scăpări pe ici pe colo și le rezolvăm, iar acele scăpări de obicei sunt eretici sau oameni împotriva sistemului. Au în general un optimism iluzionar sau un pesimism sinistru și pot da vina pe soartă, energii sau alte idei exterioare. În general se simt bine cu puterea pe care o au și pot crede că au mai mare putere și responsabilitate decât au.

Acești oameni doresc ca altcineva să repare sistemul, ca altcineva să-i salveze și cred într-o forță superioară ce îi păzește și care este benefică și îi ajută dacă sunt obedienți. Aceștia fac totul pentru obediență și strictețe și li se pare natural să o facă. Grupul acesta de oameni cred, de obicei, că vor fi premiați pentru obediența lor fie în rai, în cazul celor religioși, fie aici prin privilegii, și se pot simți cei drepți.

Aceștia se pot schingiui singuri dacă o autoritate le spune că-i necesar și pot induce frică și idei de pedepse pentru ceilalți care nu ascultă. Aceștia îi vor învinui pe ceilalți inferiori de toate problemele lor și vor participa la exterminarea lor dacă asta le va rezolva problema. De-asemenea, pot pedepsi, bate, tortura, omorâ, acuza pe ceilalți și totul în numele menținerii ordinii și siguranței. Aceștia au foarte puțină voință de sine și perpetuează ideile superiorilor, susținându-le acțiunile prin energia lor dedicată.

La nivelul înalt de inferiori aceștia devin creduli, cred aproape orbește în ce li se spune și au impresia că fac un păcat de moarte dacă ies din acele cuvinte. Acest lucru se întâmplă deoarece au permis autorității superiorilor să înlocuiască autoritatea sufletului lor și astfel îi văd pe aceștia precum un dumnezeu și nu pot să-l contrazică. În această stare, nu mai pot recunoaște ce este bine sau rău pentru ei sau ceilalți.

De obicei aceștia nu înțeleg pe cine slăvesc și au ideea că fac lucruri corecte și sunt îndreptățiți. De multe ori vor apăra cu dinții pe superiori sau legile lor, în pofida abuzurilor clare. Aceștia vor face război sau susține schimbări de orânduire de guvernare pentru a aduce schimbări iluzionare ale superiorilor, menținând aceeași gândire și orânduire cu o altă față.

Majoritatea celor inferiori nu se iubesc pe sine, nu au o siguranță în puterea proprie și cred că sunt neputincioși sau au o frică paralizantă de a fi omorâți. Inferiorii au ajuns să se creadă animale, să se numească sau să se înjure cu nume de animale și să aibă impresia că nu au suflet și biologia lor este ca un robot și viața o iluzie. Inferiorii au impresia că nu știu nimic despre ei și au nevoie să fie învățați de superiori totul.

Cei inferiori nu mai cunosc scopul lor fiind într-o derivă și simțindu-se pierduți și de multe ori inutili. Se așteaptă să li se dea o misiune de undeva de sus, de la cei superiori sau să fie cumva văzuți de superiori sau de divinitate. Aceștia pot accepta o misiune care ar părea importantă, poate chiar de salvare a unor oameni, dată de superiori, pentru a obține privilegii sau pur și simplu pentru a se simți utili. Imaginea omului îngenunchiat cu mâinile la cer este foarte vorbitoare.

Cei inferiori au nevoie de permisiune de la cei superiori și au impresia că este normal. Au nevoie de permisie/voie să trăiască, să aibă proprietăți, să vorbească, să meargă într-un anumit loc, să se ducă la toaletă, să mănânce, să gândească etc. Am observat la mine, în anumite cazuri, că nu îmi dădeam seama că de fapt cer permisiunea cuiva, deoarece este deja obișnuință. Sunt multe cuvinte și comportamente prin care cerem permisiune și de multe ori văd oameni care paralizează când nu li se mai dă indicații, pur și simplu nu mai știu ce să facă, nici măcar ce să întrebe. De-asemenea, observați-vă când sunteți singuri, cum vă cereți permisiune voi în capul vostru și o negați de multe ori. “Am ne-voie la baie… nu… am de terminat acest document !!”.

Ne-voie vine din negarea voinței noastre și de la aderarea la permisiunea de a face ceva. Nevoia neagă voia divină, de aceea cei care ajung să se elibereze spun că nu au nevoi :). Dacă nu ai voie ai ne-voie. —» Este destul de dificil să mai vorbești în multe cazuri în această limbă denaturată.

Practic cei inferiori au cedat aproape toate drepturile lor naturale, au acceptat niște privilegii, și au cerința să fie iubiți și îngrijiți de superiori, cer iubire de la superiori și susținere fără să se susțină și să se iubească pe sine, așa cum sunt.

Aceștia pot învăța să fie vulnerabili, să lase lucrurile așa cum sunt, să nu mai lupte în modul opresiv și distructiv.

PERSPECTIVA DE CORELARE și ÎNȚELEGERE

Oamenii inferiori au nevoie să se străduiască mereu să fie mai buni deoarece cumva au credința că nu sunt, și au defecte sau păcate ce nu pot fi răscumpărate. De abia dacă au energie deoarece se chinuie mereu să fie pe plac sau să găsească metode pentru a supraviețui, deoarece ceilalți aplică abuzuri considerate normale și obișnuite. “Eh… sunt proști și le merită” Pentru cei superiori ceilalți pur și simplu nu sunt capabili să înțeleagă, să gândească sau să decidă pentru ei, și astfel survine cerința pentru obediență.

Cerința pentru obediență vine ca un dar de la superiori către inferiori, spunându-le că dacă vor fi obedienți atunci vor fi buni și vor putea ajunge superiori - astfel cei inferiori speră și visează că vreodată, prin supunere și ascultare strictă, prin îndeplinirea indicațiilor date și cerințelor, vor ajunge să fie în grațiile celor superiori sau mai mult - vor ajunge să fie ca ei.

Cei superiori își creează astfel o masă de oameni care doresc foarte mult să devină ca ei și încep să-i idolatrizeze, încep să se închine lor chiar dacă nu conștientizează asta și doresc să le facă pe plac orice ar însemna asta. Doresc acestea din frică și pentru că s-au săturat să fie inferiori și cred că acești mentori îi vor înălța la rangul lor. Unii inferiori se simt sfinți datorită inferioritatea și sacrificiul lor, și la un moment dat cer să li se aducă ofrande.

Cei superiori devin ca un cult sau ca un dumnezeu pentru cei care doresc să fie ca ei, dar rareori sau niciodată vor transfera rangul lor unui inferior, oricât de bun ar fi acesta. Celor inferiori li se poate da o putere iluzionară dacă devin un adept foarte obedient, astfel făcând orice i se zice, practic acel om numai-contând sub nici o formă, fiind doar un instrument în mâna celor care îl utilizează, o bună slugă in-cultă care as-cultă de cei culți.

Cei inferiori care se prind în hora slăvirii superiorilor încep să-i apere deoarece încep să aibă sindromul Stockholm. La un moment dat când abuzatorul îi dă celui abuzat și ceva hrană, haine, ce are nevoie pentru a supraviețui … acesta îl consideră bun și ca pe un părinte ce are grijă de el/ea. Astfel aceștia devin ca niște câini păzitori pentru stăpânii lor, ce nu mai au nevoie de lesă și au impresia că sunt liberi și au mai multe drepturi decât cei inferiori din care de fapt fac parte.

Negarea dreptului la hrană și îngrijire și apoi redarea acestora se folosește ca și metodă de a rupe spiritul unui om. De-asemenea și strategia de a izola un om pentru o anumită perioadă este la fel de eficientă în susținerea distrugerii rezistenței la anumite indicații. Astfel omul va dori singur să facă anumite indicații pentru a obține hrană sau libertate, iubire și soare.

Acest mod de manipulare se folosește des în instruirea oamenilor folosiți de agențiile secrete sau de grupări criminale, ce iau oameni de obicei orfani, care nu au modalități de a se întreține și îi transformă în armele lor.

Acest comportament de bine/rău, de schimbarea semnificației unui abuz în ceva acceptabil și chiar necesar se aplică în foarte multe cazuri, ca de exemplu în familie, în școli, în relațiile dintre guvernanți și popor. Se aplică mult mai des decât ați crede, și acum în această perioadă sunt multe exemple evidente de folosire a acestei strategii.

Frica de a se ridica din poziția de inferior și a lăsa în urmă acest concept este una foarte răspândită deoarece de multe ori simțim că este un risc de moarte, dar oare nu ne omorâm pe noi și sufletul nostru rămânând așa ? Când viața nu mai este viață ? Când este destul ? Nu este de multe ori nevoie de luptă fizică pentru a face acest demers ci doar de reamintire a ceea ce suntem și de luarea unei hotărâri interne clare asupra a ceea ce simțim și ne dorim în viața noastră.

Ambele extreme au frică de moarte și se ascund fie în siguranța oferită de superioritate, fie în cea de inferioritate. Superiorii vor să fie nemuritori, să nege regenerarea minții lor și astfel rămân blocați în ea. Inferiorii vor de obicei să îndure suferință și să fie luați sau salvați, negând stabilitatea mentală și având agitație continuă.

Între superiori și inferiori există tot felul de discriminări în care se aruncă vina de colo colo, creând criminali.

Poate nu vă dați seama cât de ușor este să discriminezi, nici măcar nu-i nevoie de chestiuni evidente precum rasă, culoare sau sex. Discriminarea se face pe orice lucru și idee. Un domeniu foarte extins de discriminare este părerea diferită, atunci când un om nu acceptă că poate exista o altă părere diferită valabilă și nu permite celuilalt să fie așa cum este.

În societatea noastră doar ideile considerate cele mai bune de cei acceptați și considerați cei buni de către cei superiori sunt valabile, aruncându-se la coș celelalte. În această societate trecută, de obicei, ce nu este considerat bun și în beneficiul superiorilor nu este luat în seamă, iar cei care urmează slăvirea celor superiori sunt primii care urlă și susțin aceste idei, care de multe ori sunt în detrimentul și încarcerarea celor considerați inferiori, adică și ei și majoritatea.

În această societate, majoritatea perpetuează ideile superiorilor iar dacă vreun grup mic nu se conformează atunci este rezolvat de cei implicați în slăvirea superiorilor. Ideea este că mulți din cei inferiori simt că ceea ce este avansat de superiori nu le este benefic, dar din frică aleg să stea cu căciula pe ochi și să le sufle în strună, doar doar vor primi cumva un bilet de salvare din cauza obedienței.

Mai trist este că cei care îi slăvesc pe superiori au impresia că abuzul, ridiculizarea și persecuția celorlalți este necesară pentru liniștea lor și de obicei îi acuză pe nonconformiști de toate relele lumii - de viruși, de boli, de problemele economiei, de orice li se pune în cap. Astfel rezolvarea problemelor se vede soluționată prin aducerea la tăcere a nonconformiștilor, uciderea, sancționarea, controlul sau încarcerarea lor. Aici vedem amintiri din vremea inchiziției ce sângerează în acum.

De-asemenea, există deturnarea atenției și către a omorî sau schimba pe cei care au putere, ceea ce se înfăptuie sau se dă iluzia că se face uneori. Reducerea la tăcere este o expresie egală cu moartea, corelată cu dreptul de a vorbi.

“Dacă toți erau obedienți atunci se termina mai repede ….” Foarte trist să auzi aceste cuvinte… oameni care abuzează pe alți oameni crezând că astfel se termină abuzul din alte surse. Mai trist este să vezi oameni spunându-le altora să moară, deoarece ei cred că așa li se rezolvă problemele, delegând vină și abuz.

Aceste amenințări le observ în mai toate firele de conversație despre ce se întâmplă azi, cei inferiori dorind să îi copieze pe cei superiori, deoarece au impresia că aceștia sunt potențialul uman la care doresc să ajungă.

Vedem acest concept cum lucrează în relația dintre guvernatori și popor, părinte-copil, șef-subaltern, între prieteni, oameni de știință și agricultori, oameni orientați spiritual și oameni orientați material, guru - acoliți, religie și acoliți, criminali și victime, armată și populație, doctor - pacient, poliție și populație etc.

Cei superiori cred că au cumva drepturi în plus și unii își auto-asignează dreptul de a lua drepturile altora. Drepturile noastre de om sunt fundamentale, date de viață și natură și nu de alți oameni, și toți avem aceleași drepturi naturale. Aceste drepturi nu pot fi luate sau restrânse, orice problemă ar apărea … problemele au alte soluții, în nici un caz acestea.

Un alt exemplu este dreptul doctorului de a estima moartea cuiva. Cine îi dă acest drept asupra unui alt om ? Aceasta este amenințare în nici un caz ajutor, sentințe date de un judecător aparent superior. Multe ființe care nu își acceptă puterea pot accepta aceste sentințe ca adevărate și atunci corpul lor se conformează acestei realități. Iarăși acest cuvânt conformare - intrare într-o formă dată, într-o anumită structură de carceră, într-un mod de gândire.

Discriminarea există peste tot unde se folosește judecata pentru a diminua o altă ființă sau pentru a ne face pe noi mai mari. În acel moment ființa în inferioritate se simte un criminal care a făcut ceva rău și trebuie cumva să plătească. În acel moment simte furie - care este o energie ce apare când drepturile cuiva sunt încălcate, și este acuzat de agresivitate, încercând să se realizeze supunerea spiritului și coborârea vibrației, prin aruncarea de rușine și vină.

Dis-criminare = transformarea cuiva în criminal și negarea respectului și drepturilor naturale ale acelei ființe considerând-o inferioară, negându-i libertatea de a fi și a se exprima pe sine

Discriminarea față de exprimarea fiecăruia iese din ce în ce mai mult la suprafață în aceste momente, unde deja se văd alte minorități discriminate, ca de exemplu cei care doresc să se trateze natural sau să mănânce bio, cei care înțeleg viața cu totul altfel decât înțelegerile tradițional utilizate acum, cei care acceptă alte idei științifice și alte păreri de modalități de vindecare, cei care doresc să elibereze femeile sau alte grupuri de oameni de tot felul de obligativități sau să susțină mediul natural și curățirea lui, cei care pun întrebări incomode sau dezvăluie probleme.

Ambele perspective extreme ne învață foarte multe din aceste experiențe pentru a evolua și a ne înțelege, a ne cunoaște. De-asemenea, dacă veți putea vedea dedesubturile acestea sunt la fel și într-o parte și în cealaltă. De exemplu ambii se simt neputincioși și luptă pentru putere în moduri diferite.

PROVOCAREA

Cei superiori au impresia că cei inferiori sunt problema și invers. Cei superiori se simt îndreptățiți să ceară bani și ascultare fără crâcneală de la ceilalți. Cei superiori ajung de multe ori să se simtă îndreptățiți să îi omoare sau să-i încarcereze pe ceilalți, pentru simplu fapt că există, nu îi ascultă și sunt incomozi sau prea enervanți pentru ei.

Cei superiori își dau dreptul de a face legea în acel domeniu sau expresie, lege care este benefică în principal lor, deoarece inferiorii nu au ce să facă cu drepturile lor… din punctul de vedere al superiorilor aceștia nu merită drepturi și trebuie să asculte și atât. Inferiorii au dreptul de a a-lege doar din ceea ce au ales deja superiorii pentru ei, deoarece doar superiorii cred că au dreptul să aleagă, adică să fie în afara legii făcute de ei.

Nimeni nu le-a dat aceste drepturi, ei le-au luat și ceilalți le-au predat, de multe ori din frică de moarte.

Cei superiori își permit deoarece cei inferiori le permit. Cei inferiori nu își permit deoarece cei superiori nu le permit.

Abandonul și ideea de respingere apare din relația de superior-inferior. Superiorul abandonează pe ceilalți și inferiorul se abandonează pe sine. Superiorul respinge pe ceilalți și inferiorul se respinge pe sine.

Aceste idei sunt adânc în subconștientul nostru și se reduc la aceasta “viața e o junglă și cel mai bun scapă - doar cei mai buni supraviețuiesc”. Cel mai bun înseamnă unul sau un număr foarte mic de oameni, care mereu se luptă pentru a fi cel mai bun. În acest fel, toți cei considerați inferiori doresc să ajungă să fie acel UNU, acea idee de CEL mai bun, acea idee de Dumnezeu, simțind mereu că nu sunt divini și că sunt aici să-și ispășească păcatele.

Starea de gândire în care sunt oamenii inferiori, susțin existența celor superiori. Cât timp își doresc ca cei superiori să se schimbe de la sine, fără ca ei să își asume propriile drepturi și accesul la viață, rămâne totul doar o iluzie și o speranță, mereu cerută să vină de undeva de sus, acolo unde sunt cei superiori.

După cum vedeți aceste idei sunt corelate și cu credințele religioase, pe baza căreia s-au construit societățile trecute și cea actuală. Aici nu mă refer la credința interioară și la divinitatea exprimată ca tot ceea ce este ci la credințele limitative și discriminatorii ce duc oamenii într-o stare de sclavagism mereu căutând să facă orice, chiar și crime, atrocități, genocid sau să se auto-flageleze și să creeze suferințe perpetue sieși, pentru a intra în grațiile unui superior sau dumnezeu.

Provocarea vine când ne dăm seama că lupta cu aceste concepte nu ne ajută și avem nevoia de a le lăsa în urmă. Aici apare o inerție, o tragere înapoi în luptă, o idee că așa se schimbă lucrurile și că tu nu faci nimic.

Provocarea este să rămâi centrat și să emani din sufletul tău iubire și înțelegere. Pare nimic, deoarece așa zice acest concept, că nu-i așa simplu, e nevoie să te lupți cu asta. La un anumit nivel așa este, unele acțiuni pot semăna cu o luptă, dar intenția și spațiul din spatele lor pot fi cu totul altfel. Există o idee de pasivitate asociată aici, de izolare, dar mă refer la altceva, vei participa la viață dintr-un alt spațiu și împrejurul tău vei vedea cum totul răspunde, cum totul este viu.

Provocarea vine în a accepta suveranitatea noastră, divinitatea, autoritatea și responsabilitatea proprie, văzând drepturile noastre alienabile și stând calmi și clari în fața a orice.

ARMONIA

Vă invit să vă ridicați privirea din pământ, nu suntem neputincioși ci doar am permis să fim considerați așa și asta ne-a separat și ne menține în haos. Odată ce facem o alegere conștientă în inima noastră, o hotărâre de a prelua autoritatea, responsabilitatea înapoi, odată ce ne recunoaștem drepturile naturale fundamentale și restabilim autoritatea sufletească, toate acestea se pot schimba rapid, ca prin magie.

În clipa în care ai hotărât că ești o ființă umană suverană, ceața se risipește și vezi din ce în ce mai clar abuzurile la care te-ai supus, și astfel poți alege să stai în acea stare sau să ieși din ea.
Vocea ta se deschide și poți vorbi din nou, la început poate mai furios, deoarece ai adunat atâta furie care doar îți arăta la ceea ce te-ai supus. Nu furia este problema, așa cum spune manipularea emoțională, ci nebăgarea ei în seamă, ignorarea.

Dacă te simți în inferioritate, odată ce nu mai joci acest joc, cei superiori nu mai au vreo putere asupra ta iar vorbele lor devin goale, așa cum erau și înainte, fără sensul dat de puterea și energia ta. Acea goliciune dezarmează și lasă totul la vedere, ca în Vrăjitorul din Oz când Dorothy trage cortina în spatele căreia se afla un om mic ce se dădea drept vrăjitor.

Dezarmarea se face prin hotărârea ce apare în inima ta, atunci nimic nu te mai poate opri. Hotărârea este de a știi cine ești, de a fi tu fără justificare, de a te accepta așa cum ești, de a lăsa la o parte tot ce nu îți este folositor și a exprima naturalețea. În acel moment devii ca un munte, ca un copac falnic și frica se disipă. În acel moment nu mai poți fi mișcat din inima ta și recunoști minciunile și manipulările. Aici îmi amintesc de atitudinea acelor maeștrii în stiluri de apărare/luptă qi-gong, ce erau extrem de calmi și pașnici, dar nu se lăsau intimidați și nici atacați de ceilalți răspunzând la ceea ce vine cu prezență.

Atunci se oprește timpul, totul se schimbă, iar judecata cade și se transformă în praf. Judecata se oprește și înțelegi că ai trecut prin Ultima Judecată. Din acel moment moartea nu mai este bau-bau-ul cu care poți fi speriat. Spiritul războinicului se trezește și simți puterea și energia cum curge prin tine și înțelegi cine ești. Lumina se aprinde înăuntrul și vezi flashul luminos cum te cuprinde din interior extinzându-se în afară și lași fricile să fie ceea ce sunt. Accepți viața așa cum este, ai încredere și înțelegi moartea, simțind totul ca o extraordinară călătorie a conștiinței tale.

Din ce în ce mai mulți oameni iau această cale de a-și recunoaște drepturile și legile naturale ale universului. Mergem împreună. Curaj.

Vă invit să ne iubim și să ne acceptăm pe noi înșine.
Vă invit să ne eliberăm de acest concept ce nu ne servește.

Putem orice împreună, cu iubire în inimă ! De la inimă la inimă te salut și te îmbrățișez

ANUNȚ Deoarece se apropie anul nou, am activat în magazin citirile anuale. Puteți vedea toate opțiunile accesând categoria Special An Nou. Acestea sunt disponibile până la sfârșitul anului.



Potirul Alchimic

ALĂTURĂ-TE CĂLĂTORIEI MAGICE
Primește noutăți pe e-mail
Completând acest formular sunteți de acord cu Termeni și Condiții.

Interesat de Explorarea Sinelui ? Descoperă Citirile Tarot…

  • Stilul meu de a citi Folosesc Tarot-ul ca un instrument de claritate, predicție și îndrumare, iar în tot ceea ce fac rolul meu este de mesager. Stilul meu este liric, intuitiv, și este un mix între consiliere pentru dezvoltare personală și o experiență mistică, în funcție și de subiectul citirii. Stilul meu de a citi Tarot combină utilizarea înțelepciunii ce vine din Tarot, Numerologie, Qabalah, [...]
Celeste k. Godwin
Despre Celeste 301 Articole
Bună dragă cititorule, mă numesc Celeste și promovez descoperirea autenticității sinelui prin conectare corp, minte și suflet. Sunt o fire foarte curioasă și pătrunzătoare, cu o determinare puternică de a descoperi misterele lumii și de a explora necunoscutul. Dacă îți plac articolele mele dă-le mai departe, și nu ezita să îmi lași un mesaj.

Fii primul care comentează

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Înainte de a comenta citește regulile de inserare comentarii.

1100 caractere disponibile

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.