Echilibrul acido – bazic, refacerea ph-ului intern – baza vindecării oricărei afecțiuni

PH-ul reprezintă conform definiției “logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen”. Altfel spus, concentrația ionilor de hidrogen se exprimă în valoarea ph-ului în mod logaritmic : cu cât concentrația protonilor e mai crescută, cu generarea unei acidități marcate, cu atât valoarea ph-ului scade, și invers. De aceea o formulare firească – a celui preocupat de propria sănătate și de refacerea ei prin alimentația naturală – se referă la “refacerea ph-ului”, adică la readucerea acestuia la parametrii normali, alături de ceilalți parametrii fundamentali organici, care se refac prin hrană naturală.

Valoarea acestui parametru este clar evidențiată de homeostazia organismului : 7.35. Iar dacă neutralitatea recunoscută a organismului este 7.00 este evident că valoarea 7.35  se situează în un domeniul ușor alcalin. Situarea peste această valoarea se numește alcaloză, în timp ce situarea sub valoarea aceasta se numește acidoză. Alcalinitatea excesivă a mediului cauzează de asemenea probleme, ca și acidoza.

Relația dintre acid și bază este cuantificată științific pe o scara de la 1 la 14 cunoscuta ca “PH”. Pe această scara 7 înseamnă mediu sau neutru, sub 7 înseamnă acid și peste 7 reprezintă un mediu alcalin. În sânge este nevoie de 20 de ori mai mult mediu bazic pentru a neutraliza o cantitate dată de acid, deci este mai ușor de menținut decât de recâștigat echilibrul.

Așa cum temperatura noastră trebuie menținuta la 36,5 asa și PH-ul sângelui trebuie menținut la 7.35. Diferitele porțiuni ale corpului au diferite valori ale ph-ului, de exemplu în intestinul gros mediul este ușor acid, urina este ușor acidă iar saliva are un ph neregulat. Toate mecanismele de reglare ale organismului (respirație, circulație, digestie) lucrează pentru menținerea raportului acido-bazic.

Corpurile noastre nu pot rezista dezechilibrelor acide mari. În stagii timpurii simptomele acidozei nu sunt foarte intense și pot cuprinde următoarele : dureri de cap, erupții cutanate, alergii, răceli, gripe și probleme cu sinusurile. Dacă ph-ul țesuturilor se îndreaptă mai mult spre zona acidă atunci organismul nu se mai oxigenează corect și metabolismul celular încetează.

Pe măsură ce situația scapă de sub control pot apărea alte probleme, organele slăbite încep să cedeze, având ca rezultat disfuncțiile glandelor tiroidă, suprarenale și ficat. Atunci când metabolismul celular încetează, celulele mor – adică suntem morți.

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC INTERN

Alcalinizarea mediului intern înseamnă aducerea ph-ului la 7.35 . Interesant este cum organismul a creat un sistem de protecție contra acidității dar nu și contra alcalinizării excesive, căci acidificarea mediului se manifestă prin mult mai multe fenomene decât alcalinizarea.

Se pare că acidificarea mediului este produsă atât prin factori psiho-educaționali și mentali (stres psihic) dar și prin ingestia alimentelor acide : produse procesate excesiv sau poluate cu diferiți agenți chimici, chimicale diverse, dar și totalitatea produselor animale sau vegetale supuse unor tratamentelor termice (prăjirea la temperaturi mari, de exemplu).

Se știe că sângele este compus din 20-30% acizi și 70-80% baze sau substanțe alcaline. Astfel că, alimentarea excesivă cu alimente ce produc un răspuns intern acid, ajunge să modifice dramatic acest echilibru. Acidificarea unui organism este unul din principalii factori favorizanți ai realizării proceselor degenerative, patologice. Interrelația dintre acidul bazic, acidoza și efectele acesteia este bine explicată în lucrarea “Citoprotectia și alimentația” a prof. Constantin Dumitrescu.

Când se confruntă cu un aport mare de acid, sângele începe să extragă minerale alcaline din țesuturi pentru compensare. Exista o familie de minerale potrivită pentru a neutralizarea sau detoxifierea de acizi puternici, ca de exemplu : sodiu, potasiu, calciu și magneziu. Un organism sănătos menține o rezervă din aceste elemente pentru situații de urgență. Dacă nu există în rezervă sau nu sunt aduse din alimentație, aceste minerale sunt luate din alte părți precum : oase , mușchi, tendoane. Acest lucru duce în mod natural la carențe și alte probleme aferente.

Dacă solicitarea acidă este prea mare pentru a fi contracarată de sânge, acidul este condus și stocat în țesuturi. Apoi sistemul limfatic (imunitar) trebuie să neutralizeze ce poate – și încearcă să se debaraseze de restul. Din păcate “a se debarasa” înseamnă a-l trimite din nou în sânge, creând un cerc vicios de a retrage mai multe minerale de bază de la funcțiile lor obișnuite și stresând în plus ficatul și rinichii. Acest dezechilibru în ph-ul sângelui duce la iritație și inflamație și pregătește terenul pentru boală.

Când reziduurile acide se acumulează în corp și intră în sânge, sistemul va încerca să se debaraseze de ele sub forma lichidă, prin plămâni sau rinichi. Dacă sunt prea multe toxine ele sunt depozitate în diverse sisteme organice, inclusiv inima, ficat, colon, pancreas sau înmagazinate în țesutul adipos inclusiv în sâni, solduri, coapse, abdomen.

ALERTE DE HIPERACIDITATE

Greutate. Printr-o manieră defensiva corpul creează celule adipoase pentru a depozita acizii departe de organele noastre vitale în încercarea de a le proteja. Când vă veți hrăni astfel încât corpul vostru să aibă un ph echilibrat corpul nu va mai avea nevoie de aceste celule și va elimina toxinele cu succes, și astfel și excesul de greutate.

Oboseala. Oboseala este simptomul sau problema majoră al unui organism hiperacid infestat cu microorganisme nocive. Microorganismele duc la fermentarea zahărului care altfel noi l-am folosi pentru energie, și în acest proces degajă toxine.

Alergiile. Toxinele produse de microorganisme într-un corp hiperacid, lipsit de oxigen, contribuie semnificativ la ceea ce în mod obișnuit sunt considerate simptomele de alergie. Micotoxinele stresează încontinuu sistemul imunitar astfel încât se dereglează și se suprasolicita.

Tulburări de dispoziție și ale sistemului neurologic. Toxinele care circulă prin sânge și dezechilibrul acido-bazic influențează modul de hrănire a celulelor creierului și astfel pot apărea afecțiuni precum depresia, atacuri de panică, irascibilitatea, SPM agravat, paranoia, incompetență mentală etc.

Infecții și Inflamații. Acestea sunt simptome foarte frecvente ale dezechilibrului acido-bazic, fiind o urmare firească. Astfel pot apărea infecții urinare, dureri rectale, sterilitate, prostatită, congestii nazale și alte tipuri de inflamații și infecții.

CLASIFICĂRI ACID-BAZĂ

Dacă veți căuta tabele cu alimente clasificate după acid sau bază este posibil să vă ducă la confuzie, deoarece se mai contrazic între ele și nu arată lucrurile în modul în care vă așteptați să le arate.

Majoritatea acestor tabele arată alimentele fiind testate direct pentru a afla PH-ul lor în stare naturală, și nu  le clasifică după efectul intern pe care acestea îl au asupra corpului uman. Ca să înțelegeți mai bine, luați o lămâie și o hârtie de testat PH-ul și veți vedea că are un PH foarte acid. Acest fapt este corect, dar sunt sigură că ați auzit de efectele de alcalinizare ale lămâilor, de aceea probabil acum sunteți în confuzie.

Aceste tabele, arată PH-ul alimentelor testate cum am exemplificat mai sus, și nu arată efectele de schimbare PH asupra mediului intern al corpului nostru. Există acizi benefici pentru corpul uman, cum sunt de exemplu cei din fructe, precum acidul citric și să nu uităm de Vitamina C, care are în compoziția sa acidul ascorbic.

Efectul unui aliment asupra mediului acid-bază intern al corpului uman este foarte complex și depinde de foarte mulți factori printre care : cum funcționează digestia ta, cum faci combinațiile alimentare, cum se comportă sucurile gastrice, câte enzime produce organismul tău și ce calitate au ele, starea ta emoțională și mentală, dacă îți place sau nu alimentul, cum îl mănânci, în ce stare de sănătate se afla corpul tău, ce grad de aciditate ai în stomac și cum îți funcționează ficatul și pancreasul, gradul de toxicitate al corpului, cât de copt este fructul/leguma, unde a crescut acel fruct/legumă, cât timp a trecut până a ajuns la tine în mână, cum a fost crescut și plantat acel aliment.

Cum este plantat și tratat fructul sau leguma, joacă un rol important în PH-ul său măsurat direct și în efectul său asupra corpului nostru. Un fruct nematurat corect, transportat necorespunzător, tratat cu chimicale pentru a-și menține forma și culoarea, nu va avea același efect ca un fruct organic crescut în curtea ta.

În funcție de cat de coapte sunt legumele și fructele, PH-ul lor diferă. Când nu sunt coapte ele tind să fie mai acide decât atunci când sunt bine coapte.

[quote]Nu toți acizii au efect negativ în corpul nostru, iar un exemplu elocvent este Vitamina C care este absolut necesară și al cărui compus de bază este acidul ascorbic. Când vorbim despre elemente cu efect acid, ne gândim la consecințele lor în mediul nostru intern, ca urmare a proceselor metabolice în care sunt implicate.[/quote]

Exemplu de efecte acido-bazice ale unui aliment

Pentru a înțelege mai bine vă ofer următorul exemplu. Sucul de lămâie este acid în sine, testat direct cu benzile de PH, dar are diferite efecte, după cum urmează. Sucul de lămâie amestecat cu saliva noastră formează o substanță alcalină ce astfel are efectul de a alcaliniza, la nivel bucal, dar contează și cât de mult suc de lămâie aplici și câtă salivă ai. De obicei este de ajuns 2-3 stropi de suc de lămâie pentru a alcaliniza saliva, dar dacă este prea mult suc de lămâie, comparativ cu saliva, atunci reacția poate rezulta un pic spre acid.

Dacă bei suc de lămâie, fără a-l amesteca bine cu saliva, atunci el ajunge acid în stomac. Pentru cei ce au o producție scăzută de sucuri gastrice, sucul de lămâie acid sau puțin acid, ajuns în stomac, stimulează producția sucurilor gastrice și astfel îmbunătățește digestia. De aceea și recomandarea de a bea suc de lămâie cu puțină apă caldă dimineața, pentru a demara digestia.

Dar dacă deja avem o producție de sucuri gastrice bună sau chiar în exces atunci nu ne ajută această abordare, deoarece va supra-stimula. Gustul acru și aciditatea sucului de lămâie ajută la eliminarea toxinelor din țesuturi și astfel are un efect de curățare și alcalinizare a corpului în general. Deci, în funcție de ce anume ai nevoie, sucul de lămâie se folosește diferit, dar în nici un caz nu trebuie exagerat cu el.

RECUPERAREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC

Pentru a ne recupera echilibrul intern acido-bazic este nevoie de un proces de curățare internă și externă. Organismul nostru este influențat de mediul extern, precum climă, casa în care trăim, mediul de la serviciu, mâncarea pe care o consumăm, produsele cu care ne dăm pe piele, cât și de mediul intern precum gânduri, emoții, idei și acțiuni.

[quote]Echilibrul acido-bazic ține de echilibrul nostru în tot ceea ce facem, este echilibrul între forțele duale care ne susțin viața. Astfel, cu cât suntem mai conectați cu natura exterioară și cu natura noastră interioară, cu atât creăm o stare de echilibru.[/quote]

Hrana naturală, crescută curat și mâncată într-un mod echilibrat și în acord cu nevoile corpului nostru, duce la menținerea unui mediu acido-bazic corect.

Meditația, relaxarea și joaca ne aduc pace, deschidere și bucurie, ceea ce întăresc și susțin mediul nostru intern, și astfel contribuie la menținerea unui echilibru acido-bazic corect.

După cum vedeți, procesul este unul complex și implică multe părți ale vieții noastre.

Alimente care ajută la curățarea organismului nostru și care ne ajută să menținem un echilibru acido-bazic intern sunt nenumărate și pot fi descrise pur și simplu de cuvântul natural. Microalgele(spirulina, chlorella, algele albastre verzi), ierburile proaspete, fructele și legumele de calitate, modurile de a găti benefice și starea noastră psihică sunt un bun punct de plecare pentru a ne readuce la echilibru.