Proteinele sunt substanțe nutritive cu structură complexă, fiind alcătuite dintr-un număr variabil de aminoacizi legați între ei, înlănțuiți ca un lanț de piese lego. Majoritatea aminoacizilor sunt sintetizați de organism atunci când hrana nu îi conține și de aceea se numesc aminoacizi ne-esențiali. Exista 8 – 9 (unele studii zic 8 altele 9, iar altele 3) aminoacizi pe care organismul nu îi poate sintetiza și trebuie aduși prin hrană. Lipsa oricărui aminoacid perturbă sinteza proteinelor care îl conțin în moleculă.
Proteinele au rol plastic, participa la formarea și reînnoirea celulelor și influențează toate procesele metabolice din organismul uman. Proteinele reprezinta 16-17% din greutatea unui om adult. Proteinele intră în structura enzimelor și a unor alte substanțe active ce susțin procesele metabolice.
Prin utilizarea de aminoacizi unele glande secretă hormoni. Aminoacizii sunt ca niște bucățele de puzzle, care ajută la construcția altor structuri în organism precum membrana celulară, enzimele, hormonii, lanțul ADN. Carența de proteine poate duce la tulburări de creștere, scăderea rezistenței la infecții, anemie, edem, scăderea capacității fizice și psihice. Rația proteică zilnică este considerată egală cu cea existentă în laptele matern uman, și anume 2.5 % din totalul cantității de mâncare/zi.
Este carnea principala sursă de proteine ?
Sintagma devenită axiomă: ” carnea este principala sursă a proteinelor de cea mai buna calitate” – este adevărată în funcție de digestia fiecăruia.
Tot proteine de calitate superioară se afla și în plante, într-un procentaj chiar mai spectaculos, ca de exemplu în soia sau fasole avem 40% proteine, iar în nuci 17%. Deși aceste date sunt adevărate, fiecare om absoarbe și digeră proteinele într-un mod diferit și astfel, unii pot folosi mai bine proteinele de proveniență animală decât alții.
În timp ce alimentele neprelucrate termic permit absorbția în organism a aproape tuturor proteinelor 98%, prin prelucrarea excesivă și uneori toxică a cărnii avem riscul de a înjumătățește aportul proteic, cu diminuarea corespunzătoare a asimilării acestora.
Dr. Otto Brucker în lucrarea “Destinul din bucătărie” prezintă un studiu comparativ dintre procentul de aminoacizi din mușchiul de vacă și zarzavaturi. Deși procentul de aminoacizi este mai mare în carnea de vacă aceștia au indice de utilizare biologica mult mai mică decât cele din zarzavaturi. De aici ei deduc faptul că proteinele din vegetale sunt mai bine asimilate și utilizate de corpul uman.
Dar, ca să poți consuma aceeași cantitate de proteine din plante este nevoie de aporturi prin suplimente sau consumul unei cantități destul de mari de vegetale, ceea ce se arată a fi anevoios, foarte dificil și câteodată nu atât de eficient. Toate acestea sunt determinate de modul de funcționare al fiecărui organism, iar date există de ambele părți, deci fiți atenți la ce vă spune corpul vostru.
De remarcat este și asemănarea raportului dintre proteine/lipide/glucide (1/2/4) din laptele matern uman și cel existent în legume și fructe. Michel Karen-Werner în cartea “L’alimentation vivante” arată că problema proteinelor este pusă eronat, și că de fapt omul are nevoie de aminoacizi nu de proteine și că de obicei, în plante aceștia se găsesc ca atare, nu constituiți în proteine complexe și greu de digerat. Acest lucru este de maximă importanță, deoarece se știe că proteinele în procesul digestiv sunt descompuse mai întâi în aminoacizi și apoi absorbite, proces care reclamă cel mai mare consum de energie din organism.
Pe de altă parte, o digestie mai îndelungată aduce un aport treptat de nutrienți în locul unui aport mare dintr-o dată, ceea ce ne ajută să mâncăm mai puțină cantitate și să fim satisfăcuți pentru mai mult timp.
În anii ’30 studii pe animale de laborator au început să furnizeze dovezi ca regimurile alimentare hiper-proteice accelerează viteza creșterii și maturării, dar reduc durata vieții considerabil. Astfel vârsta medie de maturare a scăzut între 1850-1900 de la 17.5 ani la 11.9 ani. Studiile științifice moderne arată că de fapt un adult are nevoie doar de 20-30 g de proteine pe zi. Organismul uman își procură și reciclează foarte eficient proteinele proprii.
Se susține faptul că proteinele animale ar fi absolut indispensabile dezvoltării intelectuale și necesare muncii intelectuale. Potrivit acestor afirmații ar însemna că animalele carnivore sunt mai “intelectuale” decât animalele erbivore și frugivore. Este greu de susținut în acest sens că e mai inteligent un tigru decât o maimuță…este o idee fără acoperire. Mistrețul vegetarian este mai robust decât porcul care mănâncă orice. Elefantul, rinocerul, boul, calul se hrănesc numai cu ierburi și vegetale.
Dar noi nu suntem nici unul din aceste animale, suntem oameni, iar aceasta ne oferă o plajă mult mai mare de dezvoltare și expresie. Deși carnea nu este o sursă indispensabilă de proteine, ea are beneficiile sale.
Carnea este săracă în calciu și fosfor. Prin compoziția sa în care predomină anionii(fosfor, sulf, clor) carnea este un produs cu efect acidifiant, care dacă este consumat în cantități mari poate duce la diferite efecte negative asupra organismului uman. Aceste remarci sunt întărite de diferite studii ce vin în întâmpinarea acestor constatări. Aportul de proteine animale în exces, și de proastă calitate, favorizează pierderile de calciu prin urină și indirect accelerează evoluția osteoporozei. Excesul de proteine de orice fel, cumulat cu proasta calitate a hranei, poate duce la disfuncții renale.
Bio-structura spațială a proteinelor și modul de absorbiție al acestora
Aceste este un nou mod de a vedea substanțele din punctul de vedere al polarității lor și al utilității și funcționalității lor.
Există molecule L(levogire) și D(dextrogire), adică pot rota planul luminii polarizate în soluție către stânga (L) sau dreapta (D).
Nimeni nu știe de ce suntem alcătuiți, în principal și majoritar, din proteine levogire (molecule L-aminoacizi) și nu dextrogire. Absorbția aminoacizilor se face prin mecanismul de transport activ. Viteza de absorbție a aminoacizilor L este mult mai mare decât a celor D. Toți aminoacizii din proteinele normale sunt L-aminoacizi. Apariția aminoacizilor de factura D este specifică doar cancerelor. De aceea atunci când cumpărați aminoacizi veți vedea că au un L în față, L- Histidină de exemplu.
Dr Rada(1973) arată că după moartea celulelor, moleculele levogire se transformă în molecule dextrogire. Este bine cunoscut că cea mai mare parte de aminoacizi -D este inutilizabilă de organismul uman ! Trebuie subliniat faptul că prin tratament termic intens sau la temperaturi înalte, aminoacizi L din plante se transformă în aminoacizi D, și de amintit faptul că aminoacizii din carne sunt toți de natura Dextrogira (animalul fiind deja mort). Metabolismul uman este specializat să lucreze cu molecule L, molecule vii.
Atunci cum de organismul uman crește și se dezvoltă cu proteină de natură animală ? Răspunsul este simplu și complex în același timp. De fapt, aceasta întrebare nu face decât să evidențieze forța energetică ce există în corpul uman. În interiorul organismului, acesta transformă moleculele D în molecule L prin izomerizare, le dă viață și energie. În acest fel se explică și consumul enorm de energie atunci când se ingeră molecule de tip D. Asta nu înseamnă că aspectele pozitive ale consumului de carne sunt date la o parte, ci doar cantitatea și calitatea trebuiesc revizuite.
De-asemenea, orice hrană gătită își schimbă constituția, adică și cea vegană, dar asta nu înseamnă că ar trebui să ne speriem de acest lucru, ci să îl înțelegem mai bine, astfel putem profita la maxim de aporturile benefice ale oricărui tip de hrană.
Despre Studiul China
Cel mai mare și detaliat studiu despre nutriție făcut vreodată, “Studiul CHINA” demonstrează influența proteinelor animale asupra metabolismului uman. Numeroase experimente s-au făcut pe animale de laborator, în cadrul acestui studiu, care au arătat că o dietă bazată pe proteină animală favorizează apariția tumorilor canceroase. Pe lângă aceste experimente s-a făcut o statistică foarte detaliată a populației Chinei și a modului lor de viață și nutriție și cum afectează acest lucru durata lor de viață și bolile avute.
Deși există contestații pentru acest studiu, nu se pot nega multe din efectele grave asupra sănătății umane, care se văd astăzi în modul de viață al societății noastre și care de multe ori sunt asociate cu un consum în exces de produse de origine animală, procesate într-un mod extr. Procesarea excesivă a produselor din carne, mărirea termenului de expirare al acestora, sau consumul unei cantități prea mare pentru necesarul și utilitatea organismului nostru au de obicei un efect negativ asupra sănătății noastre.
Ca și continuare la acest articol, despre proteine și sursele lor vegetale, puteți citi în articolul Aminoacizi esențiali și proteine – rol, doze și surse vegetale .
[references]
- Tratat pentru alimentația naturală a OM-ului, Marian Paraschiv Claudius
- Studiul China, Colin Campbell
- Puterea terapeutică a alimentelor, Dr Henry Bieler
- Destinul din bucătărie, Dr Otto Brucker
[/references]
Thanks for srhanig. What a pleasure to read!